Apropo de găștile mafiotge proruse. Duminică, acestea, plus bașcana (guvernatoarea bolșevic-secesionistă de la Comrat), reunite în alianța politică prorusă „Pobeda” („victoria”) și-au anunțat – amenințare asemenea unui ultimatum – intrarea în cursa electorală împotriva Maiei Sandu și a partidelor proeuropene, în caz de… „pobeda” („victorie”) oferind pe tavă lui Putin republica asta, vorba unui mare poet român de la Chișinău, experimentală. Ceea ce, dacă este să ne gândim serios, este posibil să se întâmple că, trădarea, înalta trădare, este asumată, argument stă faptul că, lansarea alianței „Pobeda” a avut loc la Moscova și nu, așa cum ar fi fost firesc, la Chișinău, ochiului vigilent al Kremlinului nescăpându-i nici un gest al hainiților.

Ce ar fi de făcut? Complicat de dat fie și cu presupusul. Speranța ar fi ca Ucraina să reziste vreme îndelungată invaziei sălbatice, criminale, a lui Putin, obsedat de ideea fixă, psihopată, a imperiului ruso-sovietic redivivus și a creării unei… globalizări panslave pravoslavnice. Să fim bine înțeleși, este o idee fixă la care nu va renunța! Reunirea cu Patria Mamă România nu cred că este – chiar dacă mi-o doresc sincer – o soluție salvatoare în împrejurările de acum. Singura soluție - în care cred – ar fi aderarea neîntârziată a Republicii Moldova la UE și NATO.

Cu cât se întârzie acest proces – strategic, și pentru Chișinău și pentru Bruxelles, și Alianța Nord-Atlantică -, cu atât mai mult sporește înspăimântător pericolul ca acel pământ românesc înstrăinat de un monstru al istoriei, Stalin, să recadă pradă „imperiului răului”. Nu știu ce mai așteaptă și Bruxellesul, și Washingtonul, dacă nu cumva au vreo mânăreală pe sub masă (underground) cu Moscova? Ar fi, în acest caz, o altă tragedie românească! Ei bine, SOS Basarabia! Câtă vreme încă nu este prea târziu!