dr. DAN LUCA

„O fantom� bântuie din nou Europa – spectrul puterii germane”, scria istoricul Brendan Simms acum un an într-un articol intitulat „Problema german�” în revista New Statesman. Publica�ia eviden�iaz� c�, în ultimii cinci ani, a fost observat� o „remarcabil� cre�tere” a influen�ei germane, în contextul în care Berlinul a f�cut fa�� cu bine crizei economice �i a împiedicat Banca Central� s� se angajeze în achizi�ionarea de bonduri ale statelor europene falimentare situate la periferie, c�rora, în schimb, le-a prescris o diet� sever� de „reglement�ri” fiscale.

Prin urmare, nu este deloc surprinz�tor c� în aceast� perioad� a fost observat� o accentuare a germanofobiei pe plan politic �i la nivelul popoarelor de pe continent”. Istoricul �i editorialistul Dominic Sandbrook, scria în Daily Mail c� un num�r din ce în ce mai mare de europeni cred c�, „pentru a treia oar� în mai pu�in de 100 de ani, Germania încearc� s� preia controlul asupra Europei”. Trebuie s� recunoa�tem c� jocul Germaniei în criza european� a fost �i r�mâne factorul determinant în orientarea cârmei Uniunii Europene într-o direc�ie sau alta.

Criza s-a dovedit pentru Germania mai degrab� o oportunitate decât un pericol. Oportunitatea a venit desigur la pachet cu responsabilitatea, c�ci variile capitale europene s-au uitat, cu ochi mari, dulci �i sinceri la Berlin pentru ajutor, iar Berlinul a trebuit s� joace mai multe jocuri la pachet: jocul intern german, jocul la Bruxelles (cel în plan european), respectiv jocul extern cu partenerii din afara UE.

Jocul intern german este unul cheie, c�ci indiferent de viziunea unui lider, dac� vrea s� supravie�uiasc�, trebuie s� �in� cont de opinia public� din �ara sa. Nu po�i în acest context s� ceri eforturi bugetare cet��enilor t�i, ca s�-i salvezi pe al�ii, f�r� s� pui condi�ii dure în schimb. Astfel se poate explica „intransigen�a” de care a fost acuzat� Angela Merkel în criza eurozonei. Faptul c� Merkel a jucat politic intern cum trebuie, prudent - pe m�sura asentimentului cet��enilor germani, e dovedit în rezultatul electoral record pentru CDU în 2013.

Tot parte din jocul intern, la limita celui european, sunt deciziile sistemului juridic german, care i-a f�cut s� a�tepte cu sufletul la gur� pe restul partenerilor europeni în criza eurozonei. Totodat�, s� nu uit�m c� Banca Central� European�, de la Frankfurt, e modelat� pe sistem german, neinfla�ionist. Jocul de la Bruxelles este principala caracteristic� a crizei: Bruxelles-ul a devenit de facto al doilea Berlin, atât formal cât �i informal. În primul rând, sunt mai mul�i germani ca oricând în pozi�ii cheie, cantitatea îmbinându-se cu calitatea în termeni de influen�� asupra deciziilor institu�iilor europene.

În al doilea rând, din ce în ce mai des, viziuni sectoriale sau globale cu privire la Europa se lanseaz� la Berlin. În al treilea rând, motorul franco-german nu mai e un motor între egali, Parisul urmeaz� în cele mai multe cazuri Berlinul, iar acesta din urm� î�i permite s� joace la mai multe capete: de exemplu cu Marea Britanie �i Olanda pentru reformarea - în sensul debirocratiz�rii - Uniunii Europene.

Nu în ultimul rând, jocul fa�� de partenerii externi: Berlinul a devenit r�spunsul de facto la întrebarea lui Kissinger cu privire la „eu pe cine sun când vreau s� discut cu Europa?”. De�i, recent, atât pre�edintele SUA cât �i cel al Chinei au fost la Bruxelles, vizitele lor în Berlin în ultimii ani �i num�rul telefoanelor de coordonare cu Angela Merkel le-au dep�șit pe cele cu Barroso �i/sau Van Rompuy. În consecin��, dac� România vrea s� î�i promoveze interesele externe cât mai în�elept, e util s� se coordoneze mai des cu Berlinul.

Dan Luca este doctor în Rela�ii Interna�ionale �i Studii Europene, profesor la universit��i din Bruxelles, Bucure�ti �i Cluj. Este autorul a 3 c�r�i despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european �i dilemele comunic�rii. Î�i desf�oar� activitatea la Bruxelles din 1997 �i este pre�edintele „Casei Europe” Bruxelles. Cei interesa�i de actualitatea european� pot urm�ri mesajele zilnice postate pe blogul www.casaeuropei.blogspot.com.