Pe Coasta de Azur am sesizat, rătăcit în această babilonică învălmăşeală, cum, inevitabil, lumea Omului se schimbă. Şi, tot din curiozitate gazetărească, am intrat într-un „supermarche”, şi nu am fost uimit, pentru că mi s-a confirmat „la faţa locului”: multe de-ale gurii, pe care le importăm din Occident, arată altfel şi au alt gust, sănătos, aici, iar alea pe care ni le aruncă nouă sunt „bon pour l’Orient”. Adică pentru popoare... second-hand. Şi am fost atât de dezamăgit, chiar dacă avusesem momentele mele „tres agreables” pe Coasta de Azur.

Şi nu cu mult timp înainte de a urca în avion pe feericul aeroport din Nisa, deodată m-a izbit imaginea altei invazii în Hexagon: islamică. Nu precum cea chinezească pe Croisette, ci pretutindeni. Era ca o magmă în neoprită revărsare. Un francez, şi am băgat de seamă că era contrariat, înfricoşat, mi-a dat un exemplu: Maghrebul pe care, cândva, noi l-am cucerit şi colonizat, ne cucereşte el pe noi acum, ridicându-şi moscheile, de la Coasta de Opal, la Coasta de Argint şi Coasta de Azur.

Ca, de altfel, toţi arabii care transformă Franţa într-o ţară a Islamului. Porţile cetăţii, din păcate, noi le-am deschis acestei invazii. Îşi cer drepturi fără să ofere nimic benefic la schimb. Şi când, în noapte, priveam prin hubloul avionului Wizz Air fascinanta constelaţie a Coastei de Azur, spunându-i „Au revoir” – dar nu ştiu când va fi să mai fie – m-a străbătut din nou gândul de pe Croisette, ca un frison existenţial: lumea Omului, inevitabil, se schimbă. Aşa cum nici Coasta de Azur nu mai este cea de altădată.

Doar marea e aceeaşi, cum aceleaşi sunt şi stâncile roşii de la Esterul pe „drumul de Cornişă”. Cum la fel a rămas şi plaja de la Juan, lângă cap d’Antibes pe care, în 1815, a debarcat Napoleon, evadând din exilul de pe insula Elba, în ultima sa încercare de a schimba soarta Europei. Și Europa n-a vrut să se schimbe atunci şi l-a trimis să-şi dea obştescul sfârşit pe o altă insulă pierdută în Oceanul Atlantic. Şi de atunci, şi până mai târziu, şi pe Coasta de Azur s-a scris de câteva ori, totuşi, istoria schimbării de destin a Omului.