La Riviere francaise. Sau, celebr�: Cote D’Azur. O cuno�team prea bine din lecturi �i din filme. �i când nu credeam c� am s-o v�d vreodat� – eh, da, vârsta, bat-o vina, spunându-mi, b�iete a cam trecut vremea! – s-a întâmplat ca, a�a, pe nea�teptate, s�, reiterez, într-o sear� de mai pe aeroportul luminat, feeric, de la Nisa. Nu la mult timp dup� ce România intrase pe cale aerian� în mult visatul, râvnitul, cu disperare doritul „Spa�iu Schengen”.

Deci, am debarcat pe fascinanta Coast� de Azur, cum se spune, când �i s-a dat „und� verde” s� umbli haihui prin „spa�iul de liber� circula�ie” al Uniunii Europene, s� fim bine în�ele�i, nu al Europei, pentru c� de la Bugul de Vest, �i pân� la Mun�ii Urali, se întinde Europa cealalt�, slav�, ruso-ucrainean�, în care r�zboiul lui Putin este un asasinat dement în mas�. Haide�i s� v� ridic v�lul de azur de pe un secret de pe… Coasta de Azur, dar nu �tiu dac� este chiar un secret, toat� lumea îl vede.

A�adar, este la bun� vedere. C�ci marinele (porturile de agrement, pentru cine nu �tie ce înseamn�), de la Nisa �i Cannes, de la Saint-Raphael �i Sainte-Maxime, de la Saint-Aygulf �i Saint-Tropez sunt în�esate de super-yahturi de la care nu-�i mai vine s�-�i iei ochii. Proprietari: oligarhi ru�i �i ucraineni. Mai sunt �i al�ii, dar �tia-s cei mai mul�i.

�i n-au de împ�r�it nimic altceva între ei decât fabuloasele lor bog��ii, iar aceste super-yahturi, unele parc� acostate aici dintr-un film SF, sunt imaginea opulen�ei arogante. Niet, în aceste marine de pe Coasta de Azur nu se aude ecoul r�zboiului, într-un fel fratricid, dintre ru�i �i ucraineni r�ma�i acas�, însângerând ��rmurile Niprului �i Done�ului. Ooh!, pas question monsieur (nicidecum domnule), pe pun�ile acestor fantastice yahturi, oligarhii Moscovei �i Kievului î�i beau laolalt� �ampania fran�uzeasc�.

(va urma)