Recunosc că am avut dintotdeauna o afinitate pentru fotbaliștii locali, iar Cristi Cherchez s-a numărat printre preferați. Îl știu de junior, pe când era un copil firav, dar plin de talent, la Chindia 2001. Am scris despre debutul său la FCM Târgoviște, în 2008, dar și despre primul său meci în tricoul Chindiei, în 2011. I-am dedicat multe articole, probabil sute, mai ales pe când făcea spectacol în ligile inferioare.

Mi-a fost drag băiat ăsta, unul dintre cei mai talentați fotbaliști pe care i-a dat Cetatea în ultimele decenii. Îmi plac jucătorii cu glezna fină, cu stil și personalitate, pentru care sportul rege nu reprezintă un chin, ci o bucurie. Într-o perioadă, parcă doar ce face Cherchez conta la Chindia. Mă rugam să marcheze, să joace bine, să iasă în evidență într-un mod pozitiv. L-am apreciat pentru contribuția adusă la ascensiunea echipei și l-am respectat pentru că nu a trăda, chit că au avut destule ocazii sau oferte. Târgoviște e casa lui, Chindia e echipa lui, aici e sufletul lui.

Cristi nu a fost niciodată un fotbalist model, un exemplu în vestiar, pe teren, la antrenamente sau în viața personală. Câți dintre noi suntem cum trebuie? Însă nu a fost nici pe departe golanul pe care îl etichetează unii, fără să-l cunoască prea bine. A fost un pic mai rebel, mai răsfățat, dar și mai talentat decât alții. Poate că nu a fost premiant în pregătire, dar a compensat prin calitate tehnică. La Liga 1, cu tot respectul pentru antrenorii trecuți pe la Chindia, însă nu i-au acordat o șansă corectă. Ei spun că nu a meritat-o.

Probabil, însă e greu să demonstrezi ceva în câteva minute, pe final de meci, după pauze lungi de renegare. E frustrant și pentru el, să vadă că, orice ar face, e veșnic rezervă sau nici măcar atât. Cum anii au trecut, probabil că s-a mulțumit cu acest statut, câtă vreme salariul a rămas unul generos. Un „mariaj” forțat, pe cale să se rupă în fiecare din ultimele veri sau ierni, dar care a rezistat, din varii motive. Până acum, când a apărut „divorțul”. Poate cam târziu, poate cam devreme, sunt păreri și păreri.

Am impresia că nici Cristi nu a făcut tot ce ține de el, pentru a  rămâne un lider și în Liga 1. Unde se impune un alt nivel de implicare, sunt alte cerințe, alte standarde. Eu nu cred că Liga 1 a fost o pălărie prea mare pentru Cherchez. Cum niciunul dintre antrenorii Chindiei din primul eșalon nu a crezut cu adevărat în el, probabil că a ajuns să-și piardă încrederea în propriul talent. Păcat!

Cristian Cherchez ar fi putut deveni un fotbalist de top al Ligii 1, poate chiar de echipă națională. Acum pare că a eșuat, iar folosofi se vor găsi destui. E un moment greu pentru Cristiano. Foarte greu.