Teme principale
- Actualitati
- Anchete
- Interviuri
- Vox populi
- Politic
- Social
- Economic
- Cultura.Invatamant
- Caleidoscop national
- Panoramic sportiv
- Divertisment
- TV ARTPRESS
Prima paginã (PDF)
Newsletter
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri prin email
05.04.2021 00:18
Interviu realizat de prof. univ. dr. Ioan Cezar Corâci
Mircea Coºea: "În toate þãrile, restricþiile au fost dublate de compensarea pierderilor. La noi lucrurile au stat total diferit"

Ioan Cezar Corâci: Care este pãrerea dvs. despre politicile din pandemie, actuale? Nelegat, neapãrat de caracterul politic, ci de implicaþiile economice ale acestor politici, cel puþin aºa cum se vãd ele în Bugetul tocmai adoptat al României.
Mircea Coºa: Pandemia aceasta nu poate fi discutatã. Eu nu sunt din categoria celor care o neagã, sigur cã ar putea sã aibã anumite elemente de, sã zicem, politicianism, dintr-o parte sau dintr-alta… Pentru cã ea a venit într-un moment în care schimbãrile foarte mari în economia mondialã probabil cã au dus ºi la asemenea situaþii. Dar, în esenþã, pãrerea mea este cã în România, faþã de alte þãri, lucrurile au mers diferit, ºi nu în cea mai bunã direcþie. Pandemia a oprit economia în majoritatea þãrilor, asta e un lucru pe care nu putem sã-l contestãm, mãsurile restrictive, dar aproape în toate þãrile, dacã nu chiar în toate þãrile studiate, europene în primul rând, dar putem sã adãugãm ºi SUA ºi China, toate mãsurile de restricþionãri au fost dublate cu mãsuri de compensare. De compensare a pierderilor. Statele respective au investit enorm în economie pentru a compensa pierderile ºi pentru a þine economia într-un echilibru atât de necesar demarãrii, atunci când va fi momentul. S-a investit foarte mult, România este pe ultimul loc din acest punct de vedere, a investit doar câteva procente din PIB, dacã punem în comparaþie cu ceea ce au investit SUA, Franþa, Germania, chiar Italia, Spania ºi aºa mai departe, nu mai vorbesc de þãrile din jurul nostru Ungaria, Cehia, Polonia. Decalajul este foarte mare. Aceste þãri au investit mult pentru a sprijini ramurile aflate în dificultate ºi mai ales pentru a le menþine la un moment la care demararea va fi posibilã fãrã eforturi foarte mari. La noi lucrurile au stat total diferit. S-a investit foarte puþin din PIB în economie, iar programele care teoretic sunã foarte bine, de sprijinire a unor ramuri sau investitori sunt mai mult pe hârtie, pentru cã în mare parte nau fost aplicate, sau au fost aplicate cu mare întârziere, sau aplicate cu restricþionãri din partea sistemului bancar care nu a fost întotdeauna pe aceeaºi linie cu propunerile guvernului. Deci, la noi situaþia este mult mai gravã. La noi sunt situaþii în care anumite ramuri, sau anumite investiþii ale sectorului privat, nu vor mai putea fi pornite într-o mãsurã în care sã devinã competitive pe plan extern. Mã refer la turism, mã refer la HORECA în general, dar nu numai, precum ºi la anumite ramuri industriale, care sunt dependente, pânã la 90- 95%, de comenzi venite din exterior. Cum ar fi, de exemplu, industria auto, care suferã pentru cã aceste comenzi nu mai vin, situaþia în þãrile respective este de asemenea complicatã… Noi nu am gãsit mijloacele de a ne valorifica propriile resurse în caz de crizã. Adicã suntem o þarã care, în caz de crizã, am dovedit cã suntem total dezarmaþi. Depindem de ce fac alþii, iar goana aceasta pe care o avem acum, aceastã disperare de a avea cât mai rapid fondurile europene pe acel program faimos de redresare ºi reziliere, nu ºtim când vor veni, ºi cum vor veni, pentru cã ele au un grad mare de condiþionalitate. Pe de altã parte, continuãm sã ne împrumutãm foarte mult… Deci situaþia din România eu o consider mai gravã decât în alte þãri, care ºi ele au avut daune pandemice. Faptul cã reducem capitalul autohton… Sigur, îl reduce criza, dar îl reducem ºi noi, nesprijinindu-l… Reducerea numãrului de IMM-uri, pentru cã este clar cã acestea sunt cele mai afectate, va duce într-adevãr la o structurã a economiei cãreia îi va fi greu sã se relanseze chiar ºi dupã trecerea crizei. Pãi, dacã comparãm numãrul de IMM-uri ºi ponderea lor în PIB, într-o þarã cu economie medie - cã Italia nici ea nu mai e unul dintre vârfurile de lance ale economiei europene - cu România, stãm foarte rãu…
I.C.C.: Aºa este. Stãm foarte rãu ºi sunt daune colaterale, ca sã spun aºa, pe plan social. Faptul cã nu au fost încurajate activitãþile de interes privat, întreprinderile mici ºi mijlocii, a dus la un atac foarte important la clasa mijlocie. Din pandemia asta, clasa mijlocie româneascã iese foarte mult afectatã, or toatã lumea ºtie cã motorul de dezvoltãrii, al întreprinzãtorilor, al iniþiativei, este clasa mijlocie.
M.C.: Pãi asta e o politicã de cerc vicios cã, evident, de unde relansare economicã dupã, sã spunem, depãºirea pandemiei? Care la un moment dat va trece… sau se vor gãsi soluþii ca sã trãim etern cu ea. Dar care vor fi pârgiile sau motoarele pe care economia româneascã singurã, sau cu sprijin guvernamental, le va folosi pentru reluarea creºterii economice? Deocamadatã sunt destul de sceptic cu privire la gãsirea acestor, sã zicem, motoare de creºtere… Sã nu uitãm cã avem o problemã foarte mare în economia româneascã, care se accentueazã, este deficitul balanþei comerciale, importãm enorm de mult, importãm lucruri pe care am putea foarte bine sã le facem ºi noi, dar nu le mai facem. Asta e altã discuþie, sã vedem dacã acest „nu le mai facem” este urmarea unei politici bine gândite de distrugere a industriei româneºti sau dacã este la mijloc o prostie de guvernare…
(Va urma)
Comentarii
sau
Adaugã comentariul tãu daca nu ai cont facebook
Din aceeaºi categorie
Greva de la QUADRA merge înainte!Recensãmântul populației, în faza recenzãrii la domiciliu,
„La COS Târgoviște, salariile sunt dezamãgitor de mici”
Majorarea salariului minim... la alegere!
„Sunt 200 de ºomeri înregistraþi la AJOFM care ar putea sã revinã”
„Automecanica Moreni stã mai bine decât fabricile de la Cugir”
Îngrijorãri sindicale legate de conflictul Rusia – Ucraina!
Societãțile din Apãrare nu au bugetele aprobate pe 2021
Alianța de guvernare PSD-PNL, sub lupa sindicalã
Electrica a cerut falimentul COS Târgoviște
Editorial
Lumea între ciocniri de valuri (II)

GEORGE COANDÃ
Fascinant, nu? Oare, însã umanitatea, estabilishment-ele ºi leadership-urile sociale, economice, politice cu deosebire au luat seama la vuietul celui de-al Treilea Val al Schimbãrii care se auzea încã de acum patru decenii ºi mai bine? Se pare cã nu. Cã interesele imediate ºi meschine, ºi egocentriste ale corporatismului, mai ales ale celui american, au fãcut ca „ºocul viitorului”, teoretizat de acelaºi... [citeºte tot...]
Posta redactiei: fii jurnalist !
Fii jurnalist, introdu propriile tale stiri, fotografii, scrisori deschise, sesizari in sectiunea dedicata postei redactiei.
Ce anume iti poate strica fosa septica ecologica
