Nu putem urma pe Iisus Hristos dac� suntem împov�rați de grija propriilor bog�ții. Suntem dispuși s� ne sacrific�m propria viaț�, timpul acesta destul de limitat, pentru a acumula sau a moșteni diverse avuții. Suntem convinși c� ne vom fi eliberat, la un moment dat, de acest impuls nelimitat de a acumula.

Înfricoșați de grija zilei de mâine, uit�m s� tr�im clipa prezent�, singura care exist� cu adev�rat, pentru c� nimeni nu ofer� garanția vreunui viitor mai apropiat sau mai îndep�rtat. Creștinii au fost avertizați de la bun început de iminența propriului sfârșit sau al lumii. În pofida acestor lucruri, un oarecare dreg�tor bogat și-a pus problema moștenirii vieții veșnice, adic� a eliber�rii de frica morții, a finalului.

Dreg�torul se întristeaz� când aude ce îi mai lipsește pentru a-L urma pe Hristos. A-și vinde totul și a împ�rți la s�raci este imposibil. Nu ar mai fi el. S-ar pierde în mulțime și poziția lui social�, dobândit� în virtutea situației lui materiale, ar deveni irelevant�. Nu ar mai ști cine este și încotro se îndreapt�. Mesajul acesta radical al Celui de care se apropiase pentru o clip� îl dezam�gește. Constat� c� banii lui nu au nicio valoare în ochii Celui care a creat totul.

În fapt, renunțarea la averi însemna eliberarea de griji. Și-ar fi g�sit Calea, Adev�rul și Viața (Ioan 14, 6). Ar fi g�sit sensul împlinirii poruncilor. S-ar fi îmbr�cat “cu milostivirile îndur�rii, cu bun�tate, cu smerenie, cu blândețe, cu îndelung�-r�bdare, îng�duindu-v� unii pe alții și iertând unii altora”(Coloseni 3, 12). Toate ar fi devenit posibile acumulând pace, iertare și mil�, îmbog�țindu-se în Dumnezeu. Ar fi simțit suflarea de Viaț� a lui Dumnezeu redevenind Om, adic� ființ� vie.

Pr. prof. Alin Marian Pleșa, Parohia Gura Ocniței