Datele unui recent Eurobarometru indic� faptul c� românii au devenit în ultimii ani din ce în ce mai eurosceptici, în timp ce acum un deceniu înc� dominau topurile euroentuziasmului. În prezent, doar unul din doi români (52%) tinde s� aib� încredere în UE, un rezultat apropiat de media UE (47%).

Sursele de euroscepticism sunt diverse la nivelul cet�țenilor europeni. În cazul României, putem remarca rolul clivajului Est-Vest și consecințele acestuia asupra opiniei publice. La început, aderarea la UE a fost v�zut� de c�tre marea mas� a cet�țenilor ca un mijloc de dezvoltare și progres și ca un semn c� urmeaz� mult dorita convergenț� cu spațiul occidental.

Din nefericire, criza economic� sever� care a lovit UE în 2008, la doar un an de la aderarea României la UE, a fost urmat� la scurt timp de alte provoc�ri, dintre care pandemia de COVID-19 și invazia din Ucraina sunt doar cele mai recente. Treptat, s-a cristalizat un curent de opinie, nu neap�rat dominant, dar demn de luat în seam�, conform c�ruia beneficiile promise ale ader�rii nu sunt suficiente și, mai ales, nu reușesc s� reduc� decalajele de dezvoltare faț� de ț�rile occidentale dezvoltate, amplificându-le pe cele de la nivel regional.

Crizele din ultimii trei ani conduc, totuși, la situații și provoc�ri noi, prilejuite în special de punerea sub semnul întreb�rii a unor clauze de cooperare economic� la nivel internațional. În noul context, de „Europ� pragmatic�”, exist� noi oportunit�ți greu de anticipat în trecut, care necesit� acțiuni rapide, mai ales la nivelul statelor membre UE. E nevoie s� ieșim din polarizarea extrem� de genul „UE este totul” sau „s� ne mai lase în pace UE”. Uniunea European� nu este totul, nu epuizeaz� modalit�țile de cooperare internațional�, dar este crucial� pentru români.