dr. DAN LUCA

Legisla�ia european� se r�sfârge asupra statelor membre UE, condi�iile de aderare se impun înaintea semn�rii tratatelor de apartenen�� la blocul comunitar, îns� sunt �i cazuri excep�ionale, în care se deviaz� de la regulile de baz�. În aceste situa�ii îns� vorbim de state care au �tiut cum s� i�i sus�in� interesul na�ional �i s� se impun� în fa�a deciziilor europene.

Sunt cazuri în care state membre pot s� negocieze anumite „opt-out”-uri de la legisla�ia sau tratatele Uniunii Europene, ceea ce înseamn� c� nu trebuie s� participe la anumite politici europene. Astfel, în prezent, Danemarca are 4 asemenea opt-outs (securitate �i ap�rare; cet��enie, libertate, securitate �i justi�ie, uniune economic� �i monetar�), Irlanda 2, Polonia 1, Suedia 1 �i Regatul Unit 4.

Marea Britanie are la rândul ei un statut mai special, dar s� nu uit�m c� premierul britanic dore�te renegocierea pozi�iei ��rii sale, c�utând s� limiteze rolul �i influen�a Uniunii Europene asupra activit��ilor sale economice �i apoi organizarea unui referendum în 2017, pe tema apartenen�ei la UE.

Marea Britanie cât �i Danemarca împlinesc în 2013 40 de ani de când sunt membre ale Uniunii Europene. S� fie oare o coinciden�� c�, la 1 ianuarie 1973, cele dou� ��ri aderau la blocul comunitar, al�turi de Irlanda, statul care s-a impus o perioad� îndelungat� împotriva adopt�rii documentelor ce stabilesc cadrul legal de organizare a UE?

Mi se pare interesant� o analiz� a modului în care aceste ��ri �i-au jucat c�r�ile în Uniunea European�. Irlanda - de�i nu s-a opus adoptarii monedei euro, ne-a dat emo�ii în repetate rânduri, pentru ca în final s� putem afirma c� pe parcursul anilor, situa�ia în cazul acestei ��ri s-a schimbat radical. Am asistat la refuzul în leg�tur� cu Tratatul de la Lisabona (dar �i alte ratific�ri de tratate comunitare), îns� speciali�tii europeni au fost „pl�cut surprin�i” de atitudinea irlandez� fa�� de Tratatul Fiscal.

Primele luni ale acestui an au fost dedicate mandatului irlandez la pre�eden�ia rotativ� a UE, pentru a 7-a oar�, derulat f�r� probleme. Dac� se discut� o posibil� p�r�sire a Uniunii de c�tre Marea Britanie, ministrul pentru afaceri europene din Danemarca declara recent c� �ara sa nu are nici o inten�ie de a merge în aceea�i direc�ie. Dup� cum sublinia �i Wammen, o eventual� ie�ire a Marii Britanii din UE ar pozi�iona Danemarca oarecum pe actualul „scaun” britanic pe viitor, ca fiind cea mai „semi-decomandat�” membr� a blocului comunitar.

Men�inerea leg�turilor strânse cu Marea Britanie este, de asemenea, o prioritate de top pentru Danemarca, sus�ine diplomatul danez. Într-o mare m�sur�, Danemarca a aderat la UE ca urmare a ader�rii britanice. �i chiar dac� Marea Britanie în cele din urm� ar decide s� p�r�seasc� UE, el crede c� rela�ia dintre �ara sa �i Marea Britanie nu s-ar schimba în mod semnificativ. Nicolai Wammen insist� ca Danemarca s� fie cât mai aproape de UE, considerând acest lucru în interesul poporului danez.

�i în Parlamentul European, politicienii danezi sunt aprecia�i ca fiind în general destul de „prieteno�i” în abordarea rela�iei Danemarca-Uniunea European�. O oarecare asem�nare apare îns� între Marea Britanie �i Danemarca, dac� este s� ne oprim asupra monedei unice. Dup� cum citeam recent, potrivit rezultatelor unui studiu realizat de TNS Gallup pentru ziarul Berlingske Tidende, suportul pentru înlocuirea coroanei daneze cu euro este destul de sc�zut. Doar 22% dintre cei chestiona�i au declarat c� ar vota în favoarea adopt�rii monedei euro într-un referendum. Danemarca ar putea risca s� fie marginalizat� �i decisiv sl�bit� în lupta împotriva criminalit��ii transfrontaliere, dup� cum sus�ine �i Ministrul danez al Justi�iei, Morten B�dskov.

Dar euroscepticismul r�spândit pe scar� larg� în rândul publicului danez face dificil� pentru guvern ambi�ia sa de a se apropia de UE. Danezul Lars L�kke Rasmussen, liderul opozi�iei, a declan�at recent presiunea asupra premierul Helle Thorning-Schmidt de a lansa un referendum în privin�a a dou� dintre opt-out Danemarcei. Rasmussen, fost prim-ministru �i lider al liberalilor, vrea Danemarca s� scape de optout- ul de pe Ap�rare �i Justi�ie printr-un referendum, cât mai curând, eventual în luna mai a anului viitor, pentru a coincide cu ziua alegerilor europene. Rasmussen î�i argumenta propunerea: „A venit timpul, trebuie s� ne confrunt�m cu aceste opt-out. Efectele negative mai ales ale justi�iei sunt de o asemenea urgen�� încât ar fi iresponsabil s� se p�streze”.

Dan Luca este doctor în Rela�ii Interna�ionale �i Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului „România- UE” Bruxelles. Are 41 de ani �i î�i desf�oar� activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a 3 c�r�i despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european �i dilemele comunic�rii. Este profesor la universit��i din Bruxelles, Gorizia (Italia), Bucure�ti �i Cluj. În 2008, inspirat �i sprijinit de social-democra�ii germani, sociali�tii francezi �i laburi�tii britanici, a înfiin�at la Bruxelles prima filial� din afara teritoriului României a unui partid politic român – PSD Bruxelles.