Teme principale

Prima paginã (PDF)

Newsletter

Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri prin email

Adresa ta de email:
Agentia Nationala de presa AGERPRES - www.agerpres.ro



17.01.2013 00:18

VIDEO-INTERVIU


A A

„S inem pixul n poziie de lupt”

„S inem pixul n poziie de lupt”

Interviu în exclusivitate

cu poetul și jurnalistul Lucian Avramescu

Alina Mavrodin Vasiliu: Este Ziua Culturii Naionale, o serbm la Târgovite cu un om excepional, i-am citit poeziile, îi citim editorialele în Jurnalul Naional. Nu puteam pierde ocazia s vorbim cu jurnalistul Lucian Avramescu.

Lucian Avramescu: Salut oamenii din aceast zon minunat pe care o cunosc din tineree, adic o cunosc de-o venicie i-un pic. M-am simit întotdeauna acas aici, eu fiind din Prahova, dar vecintile noastre de peste gard fac i alturri de suflet. M-am simit întotdeauna bine aici, am prieteni aici, am colege jurnaliste frumoase i vioaie aici. i mai e i Ziua lui Eminescu azi.

 

„Eminescu – terfelit de argați culturali bãsiști”

Rep.: E i Ziua lui Eminescu, nu e puin lucru într-o vreme când cei care au distrus aceast ar i care lupt din greu s distrug i cultura naional se ocup vârtos cu distrugerea lui Mihai Eminescu, ca i cum acest lucru s-ar putea întâmpla. Aici este o baricad a presei în Dâmbovia, Trustul Artpress, ce a mai rmas din el dup prigoana PDL-ist, întrucât televiziunea TV Artpress, cea mai tare din Târgovite, ne-a fost spulberat. Îns suntem cu Jurnal de Dâmbovia, cotidianul ai crui jurnali ti au strigat pentru prima oar în România „Jos cenzura! Salvai cultura!”. Se întâmpla în 2010, când fosta putere PDL-ist desfiina instituiile de cultur din Târgovite, dou instituii emblematice pentru Târgovite, Filarmonica „Muntenia” i Teatrul „Tony Bulandra”. Oamenii de cultur, directorii acestor instituii, au fost prigonii pentru c nu erau politruci, iar jurnalitii ca i noi, care au luptat ca aceste lucruri s nu se întâmple, au suportat prigoana crunt PDL-ist care a lsat urme foarte adânci. Iat cum s-au scris câteva pagini din aceast cultur dâmboviean. Suntem aici ca s ne amintim i de lucrurile acestea, nu-i aa, mai cu seam c sunt în nota editorialelor dumneavoastr.


 

 

L.A.: Stimat coleg, îmi dau seama c i pentru dvs, ca i pentru mine, lucrurile acestea sunt mai apropiate de ceea ce ni s-a întâmplat. Nu a vrea s le reiau în aceast zi, a culturii române, decât într-o uoar not de regret în amintire. Ai pomenit de Eminescu, terfelit în zilele noastre de nite argai culturali bsiti. A fi crezut c lucrurile astea nu se mai petrec, dar iat c se petrec i reînvie mereu, partea urât din noi iese mai degrab la suprafa decât ies lucrurile frumoase. Dar Eminescu nu a fost înjurat numai azi, i nu numai de culturalnicii PDL-iti, a fost înjurat de când a existat. Eu evocam acele versuri, acea replic urât care a ieit de sub condeiul lui Macedonski, când Eminescu la 33 de ani, pierzându-i minile, trecea la balamuc. „Un ins pretins poet acum/ Pi pe cel mai jalnic drum/ L-a plânge dac-n balamuc/ Destinul lui n-ar fi mai bun”. Pi când s-a scris aa în vremea lui Eminescu, s nu ne mirm c scrie i Patapievici. El a avut acest blestem, l-a crat dup el i dup moarte, l-a crat i l-a diseminat i în zonele exegeilor, chiar i ce scrie Clinescu c Eminescu nu este român. Am recitit de curând viaa lui Eminescu scris magistral de George Clinescu i sunt vreo 15 origini posibile ale lui Eminescu. Unii au scris c este suedez, unii au scris c este de origine rus, c ar fi turc, polonez, i-au gsit nite unchi în zona Cracoviei. Orice era, doar român nu era Eminescu.

 

Rep.: Nu cumva a suportat prigoana poetul Mihai Eminescu din cauza jurnalistului Mihai Eminescu? Vorbim despre atitudinea sa critic la adresa puterii de atunci.

L.A.: În cei apte ani, parc apte ani a fost la „Timpul”, când îi blestema zilele c este ziarist i scria singur ziarul, zicea: „atept telegramele Havas, n-ar mai veni i scrie-mi-ar numele pe mormânt”. Jurnalismul lui este cea mai teribil radiografie a guvernrii din acei apte ani. Întâmplarea face ca aceste, nu îngdui eu comparaia, dar m trag i eu din Eminescu, aa cum v tragei i dvs i ne tragem cu toii, fiecare suntem o bucic din Eminescu...

Rep.: i mi-ai anticipat întrebarea. Jurnalismul dvs?

L.A.: Cei apte ani comprimai în ultimele trei volume de ciorne sunt o radiografiere, o poz tioas a zice, nemiloas a zice, a ceea ce se întâmpl i s-a întâmplat în viaa politic româneasc în perioada pe care o numim cu toii regimul de trist faim Bsescu.

 

„Sper ca prietenul meu Adrian Țuțuianu

s rmân un om curat și corect”

Rep.: De ce ai ales aceast cale a atitudinii i nu ai dat la pace cu dumanul?

L.A.: Pentru c nu mi-e în fire. În 1989 am fcut într-o Casa Scânteii pustie primul ziar în care am scris „Jos Comunismul! Jos Ceauescu!”. Nu tiam dac o s supravieuiesc acestui moment. Ceauescu înc era, nu tiam unde, nu tiam c e pe la dvs, pe aici. Dar mi-am asumat aceast poveste cu nite oameni de pe strad i am jurat atunci c nu o s mai intru în politic, într-un partid, i o s-mi pstrez dreptul de a scrie, pentru c am trit în cenzur. Primii mei ani de gazetrie s-au consumat în acea perioad, eu nu sunt virgin jurnalistic, aa cum sunt muli acum care au scris numai dup revoluie. Eu am fost nite ani de zile la ziarul judeean din Vâlcea, apoi am fost la Scânteia Tineretului, trei ani am condus suplimentul literar al Scânteii Tineretului pân în 1989, dar am fcut i primul ziar în Casa Scânteii, „Tineretul liber”, cu nite oameni de pe strad i câiva tipografi pe care i-am adus de acas i mi-am asumat aceast poveste. De atunci mi-am jurat s nu m mai supun decât gândirii mele, contiinei mele, gândesc bine sau ru, aa gândesc. Dac oamenii m cred sau nu m cred, este judecata cititorului, dar nu mai scriu sub comanda nimnui. Sunt un om cu prul alb acum i îmi pstrez pân voi muri acest jurmânt fa de mine, rostit în noaptea aia în care am scos primul ziar în Casa Scânteii, „Tineretul liber”, pe prima pagin cu tricolorul gurit i când se trgea. Acela a fost momentul de rzbunare fa de mine, de testament fa de copiii mei i nu mi-am mai îngduit laiti. Mi s-a propus s fiu directorul general al televiziunii, mi s-a propus s fiu director general la Radio, mi s-a propus s iau agenia de tiri...

Rep.. În timpul PDL-ului?

L.A.: Nu, nu în timpul PDL-ului. În timpul PDL-ului am fost chemat s ne împrietenim, dar am refuzat orice alturri, pentru c am simit c este prea mult porcrie acolo, prea mult furt din banul naional, prea mult degringolad nenorocit, prea mult hoie ticloas care a întrecut orice margini. Toate guvernele au mai ciordit, dar astea au prduit totul. Îneleg de la Adrian uuianu, preedintele Consiliului Judeean Dâmbovia, care mi-e prieten mai vechi i unul dintre politicienii pe care îl respect i îl preuiesc i m simt apropiat de el, pentru c îl simt un om curat. Eu aa îl cunosc i aa sper s rmân. Îneleg c a preluat un jude care nu mai are nici un sfan, decât nu tiu câte miliarde datorii. Cine a fcut aceste datorii? Cei pe care îi acuzai c au drâmat cultura. Au drâmat economia, au furat tot.

Rep.: Noi i-am acuzat c furau, iar ei, în replic, au drâmat cultura. Au drâmat toate lucrurile frumoase la care ineam.

L.A.: Eu sunt pe cale s m aprind i nu vreau.

Rep.: S nu v aprindei, dar nu se poate s nu se aprind Lucian Avramescu, pentru c este i poet i scrie poezii de dragoste. Ai vzut c v-am oferit i eu albumul meu „Poveti de dragoste”. i eu sunt de meserie îndrgostit i când am ieit în Piaa Public cu steagul i strigam, i protestam, ba am acceptat s vorbesc i la mitingul USL-ului, am simit c trebuie s spun ceva, c nu mi-a dat Dumnezeu gur i cuvânt i minte i suflet ca s tac i s m complac într-o mocirl politic care face atâtea deservicii interesului public.

L.A.: Din pcate, foarte muli oameni din brana noastr au pactizat mult prea uor cu dracul, s zic aa, i nu numesc un drac anume, pentru c au fost mai muli draci. E unul mai mricel totui acum, dar au pactizat uor i s-au vândut mult prea ieftin în anii tia în care nu ar mai trebui s se vând nimeni.

 

„Uitați dle președinte, cultura și politica”

Rep.: Iat c într-un singur trup cu doi ochi minunai încape i condeiul de poet, dar i cel viguros de jurnalist. Nu a bgat Lucian Avramescu pixul în teac, aa ca s-i fie mai bine pentru opera actual i postum, dimpotriv i l-a folosit viguros ca jurnalist i ca poet îndrgostit de tot ce este frumos. i, bineîneles, ce este mai frumos pe lume decât femeia?

L.A.: V-am dedicat toate odele de pe pmânt în crile mele de poezie. Rep.: Un mesaj pentru dâmbovienii care vor citi „Bun seara, iubito” i nu numai. L.A.: S-mi asculte cele dou CDuri, „Bun seara, iubito” i „Poeme pe zpad” – poezii inedite, cu atmosfera muzical creat de nepotul meu, Alexandru Tomescu, violonist cu Stradivarius i violonistul care are cel puin 50 de premii internaionale, violonistul care atunci când am fost în Filipine cu grupul de pres care îl însoea pe preedintele rii, era Iliescu pe atunci, în pagina întâi a ziarelor, jumtate din pagin era cu portretul lui Alexandru Tomescu, „marele violonist din Europa vine din nou în Filipine” i pe pagina a treia, jos, într-o tire de patru rânduri scria c vine preedintele României. i m-am dus la Iliescu i i-am spus, „Uitai dle preedinte, cultura i politica”.

 

„S ținem pixul și sabia în poziție de lupt”

Rep.: Au românii, dâmbovienii, motive s stea linitii, s doarm linitii c gata, s-a fcut schimbarea, i de-acum democraia nu mai este în pericol? Sau trebuie s luptm în continuare i ca jurnaliti, i ca artiti, ca oameni ai cetii?

L.A.: Ziceai s nu bgm pixul în teac sau sabia în teac, s stm cu ea, dac e posibil, într-o poziie care s indice mereu capacitatea de a lupta i mcar de a apra ceea ce este sfânt în ara asta.

Rep.: M-ai întrebat când v-am oferit CD-ul meu „Poveti de dragoste” dac mai cânt. Eu mai cânt, dar ca i dvs, s zic aa, pstrând proporiile, am dezertat puin din muzica uoar pentru c este cam uuratic acum, dup prerea mea, i in i eu în presa local tot un fel de „jurnal de dezertor”, dar de dezertor din muzic uuratic, i de om care stau pe baricada presei, ca s o întresc.

L.A.: Ai cântat, v rog s încântai în continuare.

Rep.: Iar dvs. s rmânei cu „Jurnalul de dezertor” la Jurnalul Naional.

L.A.: La Jurnalul Naional i la A.M. Press, pentru c mai mult decât la Jurnalul Naional public la agenia mea de tiri, pe site-ul ampress.

Rep.: O îmbriare pentru dâmbovieni la Ziua Culturii Naionale, cu poetul versurilor de dragoste, Lucian Avramescu. V mulumim! Citii-l, sunt minunate.

 

 

Alina Mavrodin Vasiliu || [email protected]



Comentarii

sau

Adaugã comentariul tãu daca nu ai cont facebook

Nume:


Comentariu:



cod captcha



Din aceeaºi categorie

Ediie special - invitat Dan Luca, președintele PSD Bruxelles
„Sunt mpotriva intrrii PDL-itilor n USL”
Ediie special - invitat Ion Prgaru
Ediie special - invitat Ionu Svoiu
Ediie special - invitat Ion Prgaru
Ediie special - invitat Zisu Stanciu
Ediie special - invitat Ionu Svoiu
Ediie special - invitat Sorin Roca Stnescu
Ediie special - invitat Ion Prgaru
Ediie special - invitat Vasile Horga



Politica de Cookie
Politica de Confidentialitate

Editorial

Rsucire iohannist cu... sticl spart

Domnia sa preedintele României Klaus Werner Iohannis este neam ca obârie etnic. i, de la un neam te atepi s fie exact, nu-i aa, ca un neam precis, ca un „Mercedes”. Dar Domnia sa Klaus Werner Iohannis este neam de-al nostru, de pe malul Cibinului, aa c s-a molipsit de unele metehne mioritice. Asta e.

Deunzi a aprut mre, nu pentru c ar avea vreun metru i optzeci de centimetri, ci, pur... [citete tot...]


Agentie imobiliara Sibiu
Anunturi Imobiliare Dambovita

Follow artpress_tgv on Twitter






Posta redactiei: fii jurnalist !

Fii jurnalist, introdu propriile tale stiri, fotografii, scrisori deschise, sesizari in sectiunea dedicata postei redactiei.

Ce anume iti poate strica fosa septica ecologica

Ce anume iti poate strica fosa septica ecologica
Cand esti nevoit sa-ti montezi o fosa septica ecologica deoarece in zona in care locuiesti nu exista canalizare este nevoie sa tii cont de anumite reguli de mentenanta pentru a nu afecta negativ sistemul septic si pentru a-i prelungi durata de viata. Acest lucru nu este benefic numai din punct de vedere financiar, dar te poate ajuta sa previi situatii neplacute cauzate de refulari sau mirosuri urate. [citete tot...]

Alte articole »

Trimite articol

publicitate

aparate foto digitale