Mulți au f�cut referiri recente la Jacques Delors, numindu-l vizionarul european. Și au mare dreptate. Dar ideile marelui politician francez r�mâneau la stadiul de filosofie dac� el nu era și președintele executivului european vreme de 10 ani. Chiar dac� au mai fost și alți președinți ai Comisiei Europene care au coordonat sistemul timp de dou� mandate, doar de Delors dorim s� amintim aici.

Pu�ini se mai îndoiesc asupra faptului c� Ursula von der Leyen va avea probleme în realegerea sa și practic drumul c�tre cei 10 ani de președenție fiindu-i confirmat oficial în câteva luni. Am prezis acest lucru, înc� de la numirea sa din iunie 2019, prim prisma relațion�rii cu fostul cancelar german, Angela Merkel.  

Am crezut în prim�vara lui 2019 c� doamna Merkel va accepta o func�ie european�, dorind s� fie vizionarul UE „la vedere” pentru secolul al XXI-lea, dar aceasta a preferat jocul din umbr�. S-a jucat perfect, o strategie deosebit de bine stracturat� și de mare impact. Pre�edintele Macron spunea atunci c� sprijin� ideea ca Merkel s� preia destinele UE, dar a devenit rapid avocatul soluției „mini Merkel”.

Ursula von der Leyen era deja un nume din anturajul cancelarui Merkel, deci surpriza nu era a�a mare pentru avizați. Exista și un scenariu ca Ursula von der Leyen s� devin� cancelar german, dar calea european� a fost preferat� pentru protejata doamnei Merkel. Era evident c� aceste jocuri aveau profunzimea momentului, preg�tindu-ne pentru dou� mandate consecutive, 10 ani cu actuala pre�edint� a Comisiei Europene, dup� formula Delors.

Gândirea și viziunea politic� a Angelei Merkel au fost vizibile și în 2014, de exemplu, când a mizat chiar pe cartea alegerilor primare europene. Consolidarea alegerilor primare a venit când Angela Merkel a intrat în jocul nominaliz�rilor. Am asistat chiar la un paradox european. Angela Merkel aparent a sprijinit pentru ob�inerea pozi�iei de Pre�edinte al Comisiei Europene atât pe germanul Martin Schulz, cât �i pe luxemburghezul Jean-Claude Juncker. Având în Germania o coali�ie mare la putere CDU-SPD, Merkel l-a sus�inut pe Schulz ca �i nominalizare a Germaniei la func�ia de comisar european.

Pe de alt� parte, doctrinar, la nivelul Partidului Popular European, din care facea parte �i CDU-ul doamnei Merkel, a fost o lupt� deschis� pentru nominalizarea candidatului. Cancelarul german a prezentat public sprijinul s�u pentru Jean-Claude Juncker �i câteva zile mai târziu, la Congresul de la Dublin (6-7 martie 2014), acesta a devenit candidatul oficial PPE.

Angela Merkel a promis c� dup� ce se ocup� de Germania își va îndrepta aten�ia și spre Europa. De-a lungul timpului, actualul lider german a avut de jonglat cu dou� variabile: cui las� moștenire tronul CDU-ului (și indirect conducerea Germaniei) și pe cine recomand� la președin�ia Comisiei Europene. Dac� în 2014 povestea s-a finalizat în limita bunului sim�: Juncker, bun prieten de Consilii la Bruxelles, și doamna Merkel a mai for�at un mandat de cancelar german. În 2019 situa�ia a fost mai complex�, dar rezolvat� elegant, cu finețe și pragmatism. În mod clar Ursula von der Leyen era un nume care avea poten�ial și în politica german�. Doamna Merkel a “donat-o” îns� Europei și bine a f�cut.