Acest editorial vine într-un context european încurcat, paradoxal, poate chiar mai complicat decât cel al anului 1995. Desigur, e factual, Uniunea Europeană are mai mare teritoriul acum, sunt multe țări membre si avem competențe legislative solide pentru a gestiona spațiul Europei unite. La nivel românesc, suntem de mai bine de 16 ani în Uniune, dar parcă încă ne mai jenează discuțiile din interiorul sistemului. Spectrul partidelor anti-europene, anti-sistem, anti-tot se răsfrânge enorm asupra echişierului politic, dar și în discuțiile de zi cu zi.

Avem acum o singură șansă, și nu se poate cu jumătate de măsură. Trebuie să continuăm integrarea europeană, împreună cu colegii noștri! A blama Uniunea Europeană este o nebunie, e ca și cum ai critica realitățile pieței. E nevoie rapidă, anul acesta cu siguranță, de o discuție strategică, dar fără populism sau stereotipuri, dacă ținem la țara aceasta. Iar responsabilitatea nu se află în mâna cetățenilor, ci în cea a conducătorilor. Avem nevoie de un nou mesaj, numiți-o Declarația de la Snagov 2, care să ne ghideze societal și care să dea un semnal Europei că suntem responsabili și europeni.

Trăim un moment de impas european, iar nevoia unor lideri europeni, cu viziune și capacitate de gestionare politică rațională este mai necesară ca niciodatã, atât la nivelul institițiilor europene cât și al statelor membre! România are o resursă umană fantastică pentru a aborda structurat integrarea europeană. A înțelege beneficiul statutului de membru UE este fundamental pentru sectorul privat și cetățeni.