„Nu cred c� aș fi înv�țat limba român� dac� nu mi-ar fi pl�cut poporul român!” afirm� Consulul General al Japoniei în Calgary, domnul Watabe Takahiko, în interviul pe care domnia Sa l-a acordat, vorbind despre experiența avut� în România ca diplomat de carier� înc� din 1985

D.A -Ce v-a determinat s� alegeți s� lucrați în cadrul Ministerului de Externe?

W.T.-De fapt, de când eram la universitate, am vrut s� devin avocat, dar din cauza falimentului companiei la care lucra tat�l meu, am decis s� dau examenul pentru Ministerul de Externe pentru a-mi putea folosi cunoștințele de drept.

D.A. -Care considerați ca sunt aspectele pozitive pe care profesia de diplomat de carier� le are?

W.T. -Este dificil de explicat în câteva cuvinte, dar cred c� unul dintre avantajele majore ale acestei profesii este oportunitatea de a experimenta culturi diferite și de a asculta și înv�ța de la celebrit�ți și oameni faimoși pe care în mod normal nu ai cum s� îi întâlnești. Am avut ocazia s� vorbesc cu multe persoane importante, politicieni, academicieni, oameni de afaceri și s� înv�ț de la ei.

D.A. -Cum ati promovat de-a lungul anilor țara dumneavoastr� în funcțiile pe care le-ați avut din cadrul Ministerului de Externe?

W.T. -Am încercat s� explic cât mai mult posibil despre spiritul japonez wabi, sabi, modestie și seriozitate, despre spiritul ospitalit�ții în industria serviciilor, despre bog�ția culturii tradiționale, inclusiv a culturii alimentare, și despre știința și tehnologia unic� pe care o avem.

D.A. -Ce caracteristic� considerați a fi crucial� într-o relație extern� cu partenerii unei alte ț�ri?

W.T. -Deși caracteristicile partenerilor str�ini variaz� foarte mult de la o țar� la alta și de la o cultur� la alta, am fost întotdeauna conștient de importanța construirii încrederii reciproce între oameni și consider c� aceast� încredere este crucial� pentru omologi.

D.A. -Ați participat și v-ați implicat activ de-a lungul anilor în cadrul unor negocieri internaționale importante și am putea menționa Tratatul de Convenție privind Antarctica dar și Convenția pentru Resursele Marine Vii. Care a fost rolul dumneavoastr� în aceste negocieri?

W.T. -Am fost implicat în negocierile privind pescuitul și am participat de asemenea la discuțiile si negocierile privind capturile. A fost o perioad� dificil�, deoarece succesul sau eșecul negocierilor putea avea un impact uriaș asupra companiilor de pescuit. În cadrul Acordului de Parteneriat Economic dintre Uniunea European� și Japonia nu am participat la acele negocieri, dar am fost implicat în diverse anchete efectuate și în coordonare.

D.A. -Vorbiți fluent și scrieti în limba român�. Cum ați înv�țat-o?

W.T. -Dup� ce am intrat în Ministerul Afacerilor Externe, am studiat limba român� timp de 2 ani la Universitatea din București în cadrul Facult�ții de Drept. Era un curs pentru studenții str�ini și îmi amintesc c� eram împreun� cu studenți din Africa, Coreea de Nord și Ukraina. La acea vreme era sfârșitul regimului Ceausescu și românilor de rând le era interzis s� vorbeasc� cu str�inii. La început, nu m� pricepeam prea bine la conversația în limba român�, deoarece ascultam doar cursurile profesorilor și nu aveam prea multe ocazii s� vorbesc. Comportamentul meu a fost îns� monitorizat în mod constant și sever restricționat. Odat� pe strad� am vorbit cu o tân�r� românc�. Am aflat ulterior c� în urm�toarea zi, casa ei a inceput s� fie supravegheat� și verificat� de Securitate.

D.A. -Credeți c� limba român� este greu de înv�țat pentru cei care doresc acest lucru?

W.T. -Pot s� spun c� limba român� este o limb� dificil�, cu multe schimb�ri de diacritice, majuscule, minuscule, iar folosirea unor structuri lingvistice complexe pare a fi un simbol al intelectualismului. Îmamintesc c� am fost deranjat de insistența secretarului meu de a folosi o sintax� complex� în discursurile mele Chiar și în cadrul unor conversații uzuale de strad� românii folosesc cuvinte și expresii care nu sunt foarte simple. Acest lucru este în contrast cu ceea ce se întâmpl� aici, în Canada unde îmi desf�șor activitatea în prezent și unde se prefer� un limbaj simplu. Dar nu cred c� aș fi înv�țat limba român� dac� nu mi-ar fi pl�cut poporul român.

D.A. -Când a început activitatea dumneavoastr� ca diplomat de carier� în România?

W.T. -Se întâmpla în 1985 când a fost prima perioad� în care am lucrat în România. Aveau loc așa-numitele exporturi de alimente și înfometarea populației, iar regimul de atunci f�r� s� țin� cont de lipsurile poporului, era dornic s� exporte tot ce putea și s�-și pl�teasc� datoriile externe. Ca urmare, în orașe nu prea mai era nimic de mâncare, iar cartofii congelați se vindeau la cozi lungi. De asemenea, au existat restricții de energie electric� și a fost o perioad� foarte întunecat�.

Când am început s� lucrez la ambasad�, m-am ocupat în principal de relații publice și cultur�, dar si de activit�țile de schimb cultural. Aș mentiona concursul de discursuri japoneze ce avea loc la Universitatea Popular�. Desigur ca aceste evenimente au fost foarte limitate. Relațiile economice bilaterale erau de asemenea, aproape inexistente, iar principala preocupare a multor diplomați occidentali era s� asculte Radio Europa Liber� și s� prezic� viitorul regimului lui Ceaușescu..

D.A. -Misiunea dumneavoastr� în România nu s-a încheiat odat� cu Revoluția din 1989. Ce v-a determinat s� spuneți din nou da?

W.T. -Deși nu a fost în totalitate alegerea mea, am continuat s� lucrez la Ambasada României înc� trei ani dup� Revolutia din decembrie 1989 pân� în 1991. La acea vreme, în Piața Victoriei aveau loc zilnic demonstrații de mas�, oamenii criticând Guvernul de dup� Revoluție, aliniat la comunism în acea "revoluție furat�". Pentru personalul ambasadei noastre, care tr�ise experiența "Revoluției propriu-ziseȚ, era un eveniment familiar ceea ce se întâmpla, dar pentru ambasadorul care a sosit dup� Decembrie 1989, situația politic� era foarte instabil� și p�rea c� în curând vor începe revoltele. Într-adev�r, au existat incidente violente ca și Mineriada. Am fost implicat activ în acea perioad� pentru c� vorbeam și înțelegeam limba român� și puteam astfel comunica ușor atât cu specialiștii români, dar și cu cet�țenii care au participat la demonstrație.

D.A. -Ați avut și experiențe pl�cute în anii regimului din acea perioad�, de care v� amintiți?

W.T. -Când eram student în România și nu g�seam absolut nimic de mâncare, am fost pl�cut surprins când am vizitat casa din suburbii a p�rinților unui coleg român. Tat�l lui m-a servit cu tuic� și nu avea mâncare. Atunci a mers în gr�din� și a luat singura g�in�. pe care o avea și a t�iat-o ca s� fac� de mâncare și astfel s� m� hr�neasc�.

D.A. -Ce schimb�ri ați observat în societatea româneasc� în perioadele în care v-ați desf�șurat activitatea?

W.T. -Am s� m� refer la aceste schimb�ri prin experienta avut� în România în cele trei etape. Prima dat� când am lucrat în România a fost între anii 1985-1991, la sfârșitul regimului Ceaușescu și schimb�rile politice care au urmat . A doua oar� a cuprins anii 1998-2001, o perioada dificil� pentru România, cu schimb�ri majore inclusiv cele legate de procesul pentru aderarea la UE. A treia oar� au fost anii 2018-2021, la mai bine de 10 ani dup� aderarea României la UE. Mentalitatea oamenilor s-a schimbat foarte mult și deși nu este doar o experienț� individual�, dezvoltarea societ�ții civile românești și a valorilor democratice pe care am putut s� o v�d în cele trei misiuni în România, mi-a dat speranț� pentru viitor. Nu cred c� exagerez când afirm c� oamenii din România au demonstrat c�  pot înv�ța și c� își pot construi o viaț� prosper� în baza principiilor statului de drept. Tinerii români au oportunit�ți s� studieze în alte ț�ri și se întorc cu o nou� gândire și atitudine. Am participat la diverse evenimente universitare și nu numai în diferite orașe din România cum ar Cluj, București, Timișoara, Iași, Brașov, Târgoviște și am întâlnit studenți bucuroși, plini de speranț� și deschiși s� învețe lucruri noi. S-a produs o schimbare în bine, din interior care se poate observa în exterior.

D.A. -Sunt lucruri pe care le-ați înv�țat din perioada în care ați lucrat în România și care v-au folosit și ajutat ulterior în activitatea desf�șurat� atât în Nord America, dar și pe continentul australian, în functiile de demnitar pe care le-ati avut?

W.T. -Poate pentru c� am tr�it marea schimbare istoric� a r�sturn�rii politice românești la începutul carierei mele diplomatice, acest lucru m-a preg�tit și am putut s� înfrunt ulterior unele situatii dificile cu care m-am confruntat în activitate. Experiențele avute în România m-au ajutat, c�ci în prezent pot spune c� sunt mai puțin afectat de majoritatea evenimentelor sau situațiilor dificile care apar și pot sa le gestionez altfel.

D.A. -Care sunt calit�tile pe care le apreciați la români ?

W.T. -Românii sunt oameni cu inițiativ�, vor s� fac� ceva. Japonezii sunt oameni care atunci când înțeleg c� ceva nu este posibil de f�cut, renunț�. Românii îns� nu renunț� și încearc� totuși, chiar dac� pân� la urm� se dovedește c� nu este posibil. Dar cel putin, românii încearc� și acest lucru l-am apreciat. De asemenea, apreciez mult ospitalitatea românilor.

D.A. -Aveți un fel de mâncare preferat din buc�t�ria tradițional� româneasc�?

W.T. -Îmi place ciorba de burt�. Aș dori s� menționez c� buc�t�ria româneasc� este apreciat� în Europa. Buc�tarii români sunt foarte buni, iar în restaurantele din România felurile de mâncare sunt gustoase. Cred ca ar trebui s� se pun� mai mult în valoare acest lucru și acest aspect s� fie promovat cum merit�.

D.A. -Ce alte lucruri românești v� plac?

W.T. -Este un cuvânt pe care l-am înv�țat și îi cunosc înțelesul: descurc�reț. De asemenea, îmi place Imnul Național al României, nu doar pentru c� îmi amintește de Revoluție, ci și de curajul de a înfrunta dificult�țile.

D.A. -Cum evaluați acum rolul României în relația cu Japonia, tinând cont și de situația politic� internațional�?

W.T. -Politica extern� a României se bazeaz� pe UE și NATO, iar în actuala situație global� nu exist� loc pentru schimb�ri majore în acest sens. Poziția onest� și ferm� a președintelui Iohanis este apreciat� de alte ț�ri și chiar am avut ocazia s� îl întâlnesc.

-Sunt foarte îngrijorat de invazia Rusiei în Ucraina și de oboseala Occidentului de a o susține. Felicit�m îns� România pentru succesul din prezent la care a ajuns si îi dorim continuarea relațiilor de prietenie cu Japonia. În special, exist� multe moduri în care Japonia și România pot coopera în dezvoltarea Africii și în reconstrucția Ucrainei. Românii au mulți specialiști iar japonezii au tehnologia.

D.A.-Care considerați c� este rezultatul benefic al experienței avute în România?

W.T. -Când în România a avut loc Revoluția, am v�zut oameni dezam�giți de sistem și depresia prin care treceau. Era o situație trist�. Acum situația s-a schimbat, se respect� drepturile altora și s-a construit o societate civilizat� cu principii de drept. Din  aceast� experienț� avut� am înv�țat mai bine ce înseamn� umanitatea și s� nu pierzi speranța chiar dup� mai bine de 30 de ani.

D.A -Ce urmeaz� pentru dumneavoastr�?

W.T. -M� voi pensiona de la Ministerul Afacerilor Externe în luna martie a acestui an, astfel încât cariera mea în cadrul Ministerului de Externe se va încheia la Calgary. De acum înainte, aș dori s� îmi construiesc o nou� carier� pe cont propriu, valorificând la maxim experiența și relațiile mele anterioare.

Daniela Apostoaei

Calgary, Alberta,

Canada