Interviu în exclusivitate

cu poetul și jurnalistul Lucian Avramescu

Alina Mavrodin Vasiliu: Este Ziua Culturii Na�ionale, o serb�m la Târgovi�te cu un om excep�ional, i-am citit poeziile, îi citim editorialele în Jurnalul Na�ional. Nu puteam pierde ocazia s� vorbim cu jurnalistul Lucian Avramescu.

Lucian Avramescu: Salut oamenii din aceast� zon� minunat� pe care o cunosc din tinere�e, adic� o cunosc de-o ve�nicie �i-un pic. M-am sim�it întotdeauna acas� aici, eu fiind din Prahova, dar vecin�t��ile noastre de peste gard fac �i al�tur�ri de suflet. M-am sim�it întotdeauna bine aici, am prieteni aici, am colege jurnaliste frumoase �i vioaie aici. �i mai e �i Ziua lui Eminescu azi.

„Eminescu – terfelit de argați culturali bãsiști”

Rep.: E �i Ziua lui Eminescu, nu e pu�in lucru într-o vreme când cei care au distrus aceast� �ar� �i care lupt� din greu s� distrug� �i cultura na�ional� se ocup� vârtos cu distrugerea lui Mihai Eminescu, ca �i cum acest lucru s-ar putea întâmpla. Aici este o baricad� a presei în Dâmbovi�a, Trustul Artpress, ce a mai r�mas din el dup� prigoana PDL-ist�, întrucât televiziunea TV Artpress, cea mai tare din Târgovi�te, ne-a fost spulberat�. Îns� suntem cu Jurnal de Dâmbovi�a, cotidianul ai c�rui jurnali �ti au strigat pentru prima oar� în România „Jos cenzura! Salva�i cultura!”. Se întâmpla în 2010, când fosta putere PDL-ist� desfiin�a institu�iile de cultur� din Târgovi�te, dou� institu�ii emblematice pentru Târgovi�te, Filarmonica „Muntenia” �i Teatrul „Tony Bulandra”. Oamenii de cultur�, directorii acestor institu�ii, au fost prigoni�i pentru c� nu erau politruci, iar jurnali�tii ca �i noi, care au luptat ca aceste lucruri s� nu se întâmple, au suportat prigoana crunt� PDL-ist� care a l�sat urme foarte adânci. Iat� cum s-au scris câteva pagini din aceast� cultur� dâmbovi�ean�. Suntem aici ca s� ne amintim �i de lucrurile acestea, nu-i a�a, mai cu seam� c� sunt în nota editorialelor dumneavoastr�.

L.A.: Stimat� coleg�, îmi dau seama c� �i pentru dvs, ca �i pentru mine, lucrurile acestea sunt mai apropiate de ceea ce ni s-a întâmplat. Nu a� vrea s� le reiau în aceast� zi, a culturii române, decât într-o u�oar� not� de regret în amintire. A�i pomenit de Eminescu, terfelit în zilele noastre de ni�te arga�i culturali b�si�ti. A� fi crezut c� lucrurile astea nu se mai petrec, dar iat� c� se petrec �i reînvie mereu, partea urât� din noi iese mai degrab� la suprafa�� decât ies lucrurile frumoase. Dar Eminescu nu a fost înjurat numai azi, �i nu numai de culturalnicii PDL-i�ti, a fost înjurat de când a existat. Eu evocam acele versuri, acea replic� urât� care a ie�it de sub condeiul lui Macedonski, când Eminescu la 33 de ani, pierzându-�i min�ile, trecea la balamuc. „Un ins pretins poet acum/ P�i pe cel mai jalnic drum/ L-a� plânge dac�-n balamuc/ Destinul lui n-ar fi mai bun”. P�i când s-a scris a�a în vremea lui Eminescu, s� nu ne mir�m c� scrie �i Patapievici. El a avut acest blestem, l-a c�rat dup� el �i dup� moarte, l-a c�rat �i l-a diseminat �i în zonele exege�ilor, chiar �i ce scrie C�linescu c� Eminescu nu este român. Am recitit de curând via�a lui Eminescu scris� magistral de George C�linescu �i sunt vreo 15 origini posibile ale lui Eminescu. Unii au scris c� este suedez, unii au scris c� este de origine rus�, c� ar fi turc, polonez, i-au g�sit ni�te unchi în zona Cracoviei. Orice era, doar român nu era Eminescu.

Rep.: Nu cumva a suportat prigoana poetul Mihai Eminescu din cauza jurnalistului Mihai Eminescu? Vorbim despre atitudinea sa critic� la adresa puterii de atunci.

L.A.: În cei �apte ani, parc� �apte ani a fost la „Timpul”, când î�i blestema zilele c� este ziarist �i scria singur ziarul, zicea: „a�tept telegramele Havas, n-ar mai veni �i scrie-mi-ar numele pe mormânt”. Jurnalismul lui este cea mai teribil� radiografie a guvern�rii din acei �apte ani. Întâmplarea face ca aceste, nu îng�dui eu compara�ia, dar m� trag �i eu din Eminescu, a�a cum v� trage�i �i dvs �i ne tragem cu to�ii, fiecare suntem o buc��ic� din Eminescu...

Rep.: �i mi-a�i anticipat întrebarea. Jurnalismul dvs?

L.A.: Cei �apte ani comprima�i în ultimele trei volume de ciorne sunt o radiografiere, o poz� t�ioas� a� zice, nemiloas� a� zice, a ceea ce se întâmpl� �i s-a întâmplat în via�a politic� româneasc� în perioada pe care o numim cu to�ii regimul de trist� faim� B�sescu.

„Sper ca prietenul meu Adrian Țuțuianu

s� r�mân� un om curat și corect”

Rep.: De ce a�i ales aceast� cale a atitudinii �i nu a�i dat la pace cu du�manul?

L.A.: Pentru c� nu mi-e în fire. În 1989 am f�cut într-o Casa Scânteii pustie primul ziar în care am scris „Jos Comunismul! Jos Ceau�escu!”. Nu �tiam dac� o s� supravie�uiesc acestui moment. Ceau�escu înc� era, nu �tiam unde, nu �tiam c� e pe la dvs, pe aici. Dar mi-am asumat aceast� poveste cu ni�te oameni de pe strad� �i am jurat atunci c� nu o s� mai intru în politic�, într-un partid, �i o s�-mi p�strez dreptul de a scrie, pentru c� am tr�it în cenzur�. Primii mei ani de gazet�rie s-au consumat în acea perioad�, eu nu sunt virgin jurnalistic, a�a cum sunt mul�i acum care au scris numai dup� revolu�ie. Eu am fost ni�te ani de zile la ziarul jude�ean din Vâlcea, apoi am fost la Scânteia Tineretului, trei ani am condus suplimentul literar al Scânteii Tineretului pân� în 1989, dar am f�cut �i primul ziar în Casa Scânteii, „Tineretul liber”, cu ni�te oameni de pe strad� �i câ�iva tipografi pe care i-am adus de acas� �i mi-am asumat aceast� poveste. De atunci mi-am jurat s� nu m� mai supun decât gândirii mele, con�tiin�ei mele, gândesc bine sau r�u, a�a gândesc. Dac� oamenii m� cred sau nu m� cred, este judecata cititorului, dar nu mai scriu sub comanda nim�nui. Sunt un om cu p�rul alb acum �i îmi p�strez pân� voi muri acest jur�mânt fa�� de mine, rostit în noaptea aia în care am scos primul ziar în Casa Scânteii, „Tineretul liber”, pe prima pagin� cu tricolorul g�urit �i când se tr�gea. Acela a fost momentul de r�zbunare fa�� de mine, de testament fa�� de copiii mei �i nu mi-am mai îng�duit la�it��i. Mi s-a propus s� fiu directorul general al televiziunii, mi s-a propus s� fiu director general la Radio, mi s-a propus s� iau agen�ia de �tiri...

Rep.. În timpul PDL-ului?

L.A.: Nu, nu în timpul PDL-ului. În timpul PDL-ului am fost chemat s� ne împrietenim, dar am refuzat orice al�tur�ri, pentru c� am sim�it c� este prea mult� porc�rie acolo, prea mult furt din banul na�ional, prea mult� degringolad� nenorocit�, prea mult� ho�ie tic�loas� care a întrecut orice margini. Toate guvernele au mai ciordit, dar astea au pr�duit totul. În�eleg de la Adrian �u�uianu, pre�edintele Consiliului Jude�ean Dâmbovi�a, care mi-e prieten mai vechi �i unul dintre politicienii pe care îl respect �i îl pre�uiesc �i m� simt apropiat de el, pentru c� îl simt un om curat. Eu a�a îl cunosc �i a�a sper s� r�mân�. În�eleg c� a preluat un jude� care nu mai are nici un sfan�, decât nu �tiu câte miliarde datorii. Cine a f�cut aceste datorii? Cei pe care îi acuza�i c� au d�râmat cultura. Au d�râmat economia, au furat tot.

Rep.: Noi i-am acuzat c� furau, iar ei, în replic�, au d�râmat cultura. Au d�râmat toate lucrurile frumoase la care �ineam.

L.A.: Eu sunt pe cale s� m� aprind �i nu vreau.

Rep.: S� nu v� aprinde�i, dar nu se poate s� nu se aprind� Lucian Avramescu, pentru c� este �i poet �i scrie poezii de dragoste. A�i v�zut c� v-am oferit �i eu albumul meu „Pove�ti de dragoste”. �i eu sunt de meserie îndr�gostit� �i când am ie�it în Pia�a Public� cu steagul �i strigam, �i protestam, ba am acceptat s� vorbesc �i la mitingul USL-ului, am sim�it c� trebuie s� spun ceva, c� nu mi-a dat Dumnezeu gur� �i cuvânt �i minte �i suflet ca s� tac �i s� m� complac într-o mocirl� politic� care face atâtea deservicii interesului public.

L.A.: Din p�cate, foarte mul�i oameni din bran�a noastr� au pactizat mult prea u�or cu dracul, s� zic a�a, �i nu numesc un drac anume, pentru c� au fost mai mul�i draci. E unul mai m�ricel totu�i acum, dar au pactizat u�or �i s-au vândut mult prea ieftin în anii �tia în care nu ar mai trebui s� se vând� nimeni.

„Uitați dle președinte, cultura și politica”

Rep.: Iat� c� într-un singur trup cu doi ochi minuna�i încape �i condeiul de poet, dar �i cel viguros de jurnalist. Nu a b�gat Lucian Avramescu pixul în teac�, a�a ca s�-i fie mai bine pentru opera actual� �i postum�, dimpotriv� �i l-a folosit viguros ca jurnalist �i ca poet îndr�gostit de tot ce este frumos. �i, bineîn�eles, ce este mai frumos pe lume decât femeia?

L.A.: V-am dedicat toate odele de pe p�mânt în c�r�ile mele de poezie. Rep.: Un mesaj pentru dâmbovi�enii care vor citi „Bun� seara, iubito” �i nu numai. L.A.: S�-mi asculte cele dou� CDuri, „Bun� seara, iubito” �i „Poeme pe z�pad�” – poezii inedite, cu atmosfera muzical� creat� de nepotul meu, Alexandru Tomescu, violonist cu Stradivarius �i violonistul care are cel pu�in 50 de premii interna�ionale, violonistul care atunci când am fost în Filipine cu grupul de pres� care îl înso�ea pe pre�edintele ��rii, era Iliescu pe atunci, în pagina întâi a ziarelor, jum�tate din pagin� era cu portretul lui Alexandru Tomescu, „marele violonist din Europa vine din nou în Filipine” �i pe pagina a treia, jos, într-o �tire de patru rânduri scria c� vine pre�edintele României. �i m-am dus la Iliescu �i i-am spus, „Uita�i dle pre�edinte, cultura �i politica”.

„S� ținem pixul și sabia în poziție de lupt�”

Rep.: Au românii, dâmbovi�enii, motive s� stea lini�ti�i, s� doarm� lini�ti�i c� gata, s-a f�cut schimbarea, �i de-acum democra�ia nu mai este în pericol? Sau trebuie s� lupt�m în continuare �i ca jurnali�ti, �i ca arti�ti, ca oameni ai cet��ii?

L.A.: Zicea�i s� nu b�g�m pixul în teac� sau sabia în teac�, s� st�m cu ea, dac� e posibil, într-o pozi�ie care s� indice mereu capacitatea de a lupta �i m�car de a ap�ra ceea ce este sfânt în �ara asta.

Rep.: M-a�i întrebat când v-am oferit CD-ul meu „Pove�ti de dragoste” dac� mai cânt. Eu mai cânt, dar ca �i dvs, s� zic a�a, p�strând propor�iile, am dezertat pu�in din muzica u�oar� pentru c� este cam u�uratic� acum, dup� p�rerea mea, �i �in �i eu în presa local� tot un fel de „jurnal de dezertor”, dar de dezertor din muzic� u�uratic�, �i de om care stau pe baricada presei, ca s� o înt�resc.

L.A.: A�i cântat, v� rog s� încânta�i în continuare.

Rep.: Iar dvs. s� r�mâne�i cu „Jurnalul de dezertor” la Jurnalul Na�ional.

L.A.: La Jurnalul Na�ional �i la A.M. Press, pentru c� mai mult decât la Jurnalul Na�ional public la agen�ia mea de �tiri, pe site-ul ampress.

Rep.: O îmbr��i�are pentru dâmbovi�eni la Ziua Culturii Na�ionale, cu poetul versurilor de dragoste, Lucian Avramescu. V� mul�umim! Citi�i-l, sunt minunate.