14.03.2023 00:20
Moscovei �i este fric� de... limba rom�n� (I)

Galerie foto
Când, deun�zi, în Parlamentul Republicii Moldova, s-a iscat o h�rm�laie care s-a l�sat �i cu b�taie, pe chestia alung�rii, pe bun� dreptate, din Constitu�ie a prevederii de inspira�ie moscovit-bol�evic� privitoare la limba vorbit� în sfertul de Românie de dincolo de Prut, poate nu toat� lumea a sesizat fondul problemei.
S-a cerut de c�tre deputa�ii Partidului Ac�iune �i Solidaritate/PAS-pro-UE �i Pro-România – ca sintagma „limba moldoveneasc�”, o inven�ie stalinist�, s� fie înlocuit� cu aceea de „limba român�”, pentru c� e limpede ca lumina zilei c� în Basarabia se vorbe�te de pe vremea lui Bogdan I, întemeietorul ��rii Moldovei dintre Carpa�i, Ceremu�, Nistru, Dun�re �i Marea Neagr� �i pân� în zilele noastre, dulcea �i sfânta limb� a lui Mihai Eminescu �i Sadoveanu.
�i cu toat� opozi�ia violent� a deputa�ilor Blocului Comuni�tilor �i Sociali�tilor �i a �lora din �or, cererea a trecut �i, ca atare, în Constitu�ia Republicii Moldova limba român� î�i va ocupa locul de onoare. �i, hodoronc-tronc, în aparen��, Kremlinul lui Putin s-a f�cut foc �i par�, iar cei în necuno�tin�� de cauz� - mai corect, a problemei -, s-au întrebat/se întreab� de ce?
În aceast� chestiune, naivitatea ar fi o capcan�. C�ci, este bine a se �ti c� Moscova – indiferent c� a fost bol�evic�, �i c�, acum, e capitalist putinist�, dar cu ticuri dictatorial staliniste – nu va renun�a, nici dac� e s� se n�ruiasc� Kremlinul, la ce a fost imperiul �aristo-sovietic, dorindu-�i cu criminal� ardoare s�-�i recucereasc� vechile pr�zi în p�mânturile altora.
Or, Republica Moldova/Basarabia, �antajat� de trei decenii de dup� n�ruirea URSS, cu Transnistria – a�a-zisa Republic� Moldoveneasc� Nistrean� -, pe care �arul Putin o consider� teritoriu al Federa�iei Ruse, este pe trend geopolitic, a�a minuscul� statal geografic cum este, de o importan�� geostrategic� uria��, readus�, fie �i cu de-a sila în sfera de influen�� a Moscovei, constituind un „cap de pod” spre UE/NATO �i o reinstalare a „imperiului r�ului” la Gurile Dun�rii.
(va urma)
George Coand�